Dreptul la o copilarie fericita!

Abuzul sexual la copii se referă la abuzul sexual asupra unui copil, săvârşit de către un adult, sau de către orice altă persoană de o vârstă semnificativ mai mare sau aflată într-o poziţie de dominare (control) asupra copilului, unde copilul este folosit pentru stimularea sexuală a altei persoane.
Studii asupra efectelor abuzului sexual la copii arată prezenţa folosirii unor rugăminţi şi invitaţii pe lângă acţiuni fizice propriu-zise, privind orice interacţiune sexuală între adult şi copil, pornind de la un sărut sau o îmbrăţişare până la relaţia sexuală propriu-zisă şi orice altă activitate legată de aceasta. Maltratarea copilului este orice ranire cu intentie a unui copil. Maltratarea copilului include atat neglijarea cat si abuzul.
Neglijarea este atunci cand parintele sau persoana de ingrijire nu asigura sanatatea si starea generala de bine a copilului. Neglijare poate fi considerata neasigurarea pentru copil a unui adapost adecvat, a scolarizarii, a imbracamintei, a ingrijirilor medicale sau a protectiei impotriva riscurilor. Neglijarea copilului este la fel de serioasa ca si abuzarea lui si este mai frecventa decat abuzul. Totusi, nu este neobisnuit pentru o victima sa fie atat neglijata, cat si abuzata.
Abuzul fizic cauzeaza leziuni/rani ale corpului, cum ar fi  taieturi, vanatai, arsuri, fracturi osoase, intepaturi sau afectari ale organelor interne. Abuzul fizic mai consta de asemenea in ranirea unui fat, ca de exemplu atunci cand o femeie insarcinata are probleme legate de abuzul de substante sau este ranita in urma violentei domestice.

Abuzul psihologic este un pattern de actiuni sau lipsa unor actiuni intentionale, verbale sau comportamentale, care transmit unui copil mesajul ca ea sau el este lipsit de valoare, slab, neiubit, nedorit, in pericol sau ca este valoros doar fiindca indeplineste nevoile altcuiva. Refuzul de a oferi suportul emotional, izolarea sau terorizarea unui copil sunt forme ale abuzului psihologic.
Violenta domestica la care un copil este martor este de asemenea considerata o forma de abuz psihologic.

Exhibitionismul, voyeurismul sau expunerea unui copil la pornografie sunt tipuri de abuz sexual. Abuzatorii sexuali pot fi tineri sau varstnici, barbati sau femei si de obicei sunt membri ai familiei (incest) sau cunostinte din mediul copilului. Abuzul sexual realizat de un strain este relativ rar.
Jocul sexual nu este un abuz sexual. Jocul sexual este un comportament normal intre copii in perioada de dinainte de adolescenta (la pubertate) intre care exista o diferenta de varsta mai mica de 4 ani si in care nu a fost folosit nici un tip de putere, de forta sau de constrangere. Jocul sexual este atunci cand copiii isi privesc sau isi ating reciproc organele genitale.Copiii nu au suficienta experienta de viata si capacitate de rationare ca sa poata intelege ca abuzul sau neglijarea nu este din vina lor. Ei pot suferi esecuri devastatoare in dezvoltare, precum ar fi incetinirea/oprirea cresterii sau intarzieri in dezvoltare (tulburari de invatare), durere fizica sau durere emotionala care poate dura toata viata.