Considerat de mulţi specialişti şi teoreticieni ca fiind un mediu protector şi securizant pentru indivizi, familia şi, în general, mediul familial din România cunoaşte, în prezent, o intensificare a unor forme diverse de violenţă, abuz şi agresiune, care au ca efect creşterea anuală a numărului de victime ale violenţei domestice.
Din totalul de 379 de cazuri de violenţă domestică înregistrate şi instrumentate de către INML, majoritatea covârşitoare (89,7%) au fost femei, în timp ce ponderea bărbaţilor victime ale violenţei familiale este foarte scăzută
Comparativ cu ponderea scăzută a bărbaţilor în ansamblul formelor de abuz şi violenţă familială (doar 10,3%), femeile reprezintă ţinta predilectă a celor mai multe dintre actele de violenţă, având, în consecinţă, un indice de vulnerabilitate victimală superior celor al bărbaţilor.
Dacă avem în vedere grupa de vârstă a victimelor, marea majoritate a acestora aparţin vârstelor mature (30-39 ani) spre vârstnic (între 40-59), în timp ce victimele foarte tinere (10-19 ani) sau foarte vârstnice (peste 60 de ani) deţin ponderi nesemnificative
Ponderea ridicată a victimelor aflate la vârsta maturităţii şi peste tinde să releve faptul că acestea sunt mai dispuse să nu mai suporte violenţa repetată din partea partenerilor de cuplu şi să reclame aceste violenţe, în timp ce victimele foarte tinere care, eventual s-au confruntat cu primele forme de agresiune din partea soţilor, nu sunt dispuse să devoaleze situaţia lor ingrată şi să păstreze „secretul” acestor violenţe, sperând iluzoriu că ele nu se vor mai repeta.
Un indicator relevant ce caracterizează victimele violenţei domestice se referă la nivelul de instrucţie al acestora, datele înregistrate evidenţiind faptul că în proporţie de peste o treime dintre victime (34,0%) erau absolvente de liceu sau şcoală postliceală, iar aproximativ o treime (32,0%) au terminat facultatea, în timp ce restul de 34,0% dintre victime aveau studii generale sau profesionale.
Spre deosebire de victimele delictelor cu violenţă comise în afara mediului familial, unde proporţia dintre persoanele căsătorite şi cele necăsătorie este relativ identică, după cum relevă unele cercetări, în cazul victimelor din mediul intrafamilial persoanele căsătorite deţin o pondere covârşitoare (68,3%), comparativ cu cele concubine, divorţate, văduve sau necăsătorite