ASOCIAŢIA BAROULUI AMERICAN. RAPORT FINAL: Iniţiativa Juridică pentru Europa Centrală şi Eurasia. Violenţa în familie în România: legislaţia şi sistemul judiciar 30 Aprilie 2007
Elaborarea raportului de faţă a fost posibilă datorită sprijinului generos acordat de poporul american prin intermediul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Responsabilitatea pentru conţinutul acestuia aparţine în întregime ABA/CEELI şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al USAID sau al Guvernului Statelor Unite ale Americii. Iniţiativa Juridică pentru Europa Centrală şi Eurasia (CEELI) a Asociaţiei Baroului American este autorul afirmaţiilor şi analizei din raportul de faţă şi este singura responsabilă pentru conţinutul acestuia.
Punctele de vedere exprimate în această lucrare un au fost aprobate de Camera Delegaţilor sau de Consiliul Director al Asociaţiei Baroului American şi, prin urmare, nu trebuie percepute ca exprimând politica Asociaţiei Baroului American. Mai mult decât atât, nimic din ceea ce conţine raportul de faţă nu trebuie considerat ca acordare de consultanţă juridică pentru cazuri specifice iar cititorii au responsabilitatea de a obţine astfel de consultanţă de la avocaţii lor personali.
“Amploarea fenomenului violenţei în familie reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu care trebuie să se confrunte societatea contemporană, inclusiv România.” Cristina Nicoară, Procuror Şef Adjunct - Secţia de Cercetare şi Analiză pentru Minori - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
“Cultura sistemului judiciar nu înţelege faptul că femeile care au fost agresate de partenerii lor şi au sfârşit prin a-i ucide, au fost în aceeaşi măsură şi victime şi infractori.” Dana Titian, Purtător de cuvânt Parchetul General
“Populaţia României este cu mult mai tolerantă faţă de violenţa în familie în toate formele sale [faţă de nivelul mediei din UE].” Roxana Teşiu, Preşedinte executiv Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE)
Rapoartele estimează că, în România, jumătate dintre femeile care îşi ispăşesc pedeapsa pentru omor au fost victime ale violenţei în familie şi că multe dintre acestea au acţionat în legitimă apărare.
DEFINIŢIA VIOLENŢEI ÎN FAMILIE si a VIOLENŢEI ÎMPOTRIVA FEMEILOR
TIPURI DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE. CONSECINŢE ŞI EFECTE ALE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE
CÂTEVA DINTRE MITURILE REFERITOARE LA VIOLENŢA ÎN FAMILIE
CADRUL LEGISLATIV PRIVIND VIOLENŢA ÎN FAMILIE
REGLEMENTAREA VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ÎN ROMÂNIA
REGLEMENTAREA VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ÎN LEGISLAŢIILE ALTOR STATE
ASPECTE LEGALE CONTROVERSATE PRIVIND VIOLENŢA ÎN FAMILIE
DISPOZIŢIILE LEGII PENALE REFERITOARE LA FENOMENUL VIOLENŢEI ÎN FAMILIE
DISPOZIŢIILE PROCEDURALE PENALE REFERITOARE LA FENOMENUL VIOLENŢEI ÎN FAMILIE
REFLECŢII PRIVIND INTRODUCEREA ORDINULUI DE RESTRICŢIE ÎN LEGISLAŢIA ROMÂNĂ
ASPECTE PRACTICE PRIVIND VIOLENŢA ÎN FAMILIE
JURISPRUDENŢA ÎN DOMENIUL VIOLENŢEI ÎN FAMILIE
Membrii echipei biroului CEELI România:
- Consilieri juridici Ana Maria Andronic, Iulia Răileanu, Ramona Elena Cherciu, Raluca Stăncescu
- Coordonat de programe: Genoveva Bolea
- Director financiar: Adina Edu
- Avocati: Georgiana Fusu, Georgiana Fusu şi Traian Marinescu
- Profesor universitar: Milena Tomescu
- Judecători: Sofia Luca, Simona Franguloiu
- Procuror Radu Moisescu
- Dragoş Dumitru, director adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii
- Aura Manuela Colang, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, Ştefan Crişu, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Ionuţ Durnescu şi Aurelia Panait, inspectori la Direcţia pentru Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei,
- Raluca Moroşanu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Rodica Niţă, vicepreşedinte al Grupului Român pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Mihaela Stoian, judecător la Judecătoria Sectorului 3 din Bucureşti).
- Iuliana Cărbunaru, director al Direcţiei pentru Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, Magdalena Ciupe, consilier pe probleme de probaţiune în cadrul Serviciului pentru Probaţiune din Braşov, Aurel Dublea, judecător la Curtea de Apel Iaşi, Cătălin Luca, director executiv al Asociaţiei pentru Alternative Sociale din Iaşi, Sofia Luca, judecător la Judecătoria Iaşi, Tom Rawlings, judecător la Instanţa pentru Minori din Georgia, SUA, Nicoleta Ştefăroi, judecător la Tribunalul Iaşi, Roxana Teşiu, director al Centrului Parteneriat pentru Egalitate, Viorica Ţorţolea, judecător la Tribunalul Timiş şi Monica Varga, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Madeleine Crohn Director ABA/CEELI România
Introducere
Procesul de conştientizare a publicului cu privire la amploarea şi gravitatea fenomenului violenţei în familie în România s-a dezvoltat de curând (la sfârşitul anilor 1990-începutul anilor 2000). La acea vreme, organizaţiile care ofereau servicii şi asistenţă victimelor au contribuit la conştientizarea publicului, au desfăşurat campanii de informare a publicului şi au promovat adoptarea unei norme legale noi (Legea nr. 217/2003 – Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie). Începând din 2003, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) a susţinut, prin intermediul mai multor programe, dezvoltarea unei coaliţii care să combată violenţa în familie cu
sprijinul Organizaţiei John Snow International (JSI), Institutului Democratic Naţional (NDI) şi World Learning (WL). Deoarece s-a extins reţeaua de servicii şi adăposturi pentru victime, în 2005 USAID i-a solicitat Asociaţiei Baroului American/Iniţiativa Juridică pentru Europa Centrală şi Eurasia (ABA/CEELI) să examineze modul în care operează sistemul judiciar în situaţiile în care ajung în instanţă cauze de violenţă, cu următoarele scopuri:
• De a înregistra cele mai bune practici din cadrul legal existent;
• De a face recomandări cu privire la modalităţi de îmbunătăţire a legislaţiei;
• De a testa un modul pilot de pregătire profesională pentru judecători, în colaborare cu Institutul Naţional al Magistraturii (INM).
Printre partenerii proiectului se numără Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (MMSSF) – care coordonează activităţile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei (ANPF); Coaliţia Naţională pentru Violenţa în Familie (CNVF); Direcţia pentru Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei (MJ) şi judecători, procurori şi avocaţi care au luat parte la diferite activităţi din cadrul proiectului. Activităţile s-au desfăşurat într-un mediu instabil – mai ales în ultimele etape ale proiectului, deoarece unele prevederi ale Codului de procedură penală au fost modificate (în vara anului 2006), fapt care a afectat (chiar dacă nu în mod semnificativ) procesarea cauzelor de violenţă în familie. De asemenea, spre finele anului 2006, Guvernul României (GR) susţinea regruparea ANPF în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC), fapt care a întârziat acţiunile din sfera modificărilor legislative (la momentul elaborării lucrării de faţă, decizia finală privind această regrupare era încă în aşteptare).
Scopul acestui raport final este acela de a inregistra activităţile proiectului până la începutul anului 2007 şi de a informa magistraţii şi comunitatea juridică asupra preocupărilor majore legate de implementarea cadrului legal existent, instituţiile româneşti asupra îmbunătăţirilor ce sunt necesare pentru ca legislaţia care reglementează violenţa în familie să funcţioneze corespunzător şi ca victimele să fie protejate adecvat, precum şi furnizorii de servicii guvernamentali şi neguvernamentali, în momentul în care decid modernizările ce sunt necesare pentru furnizarea de servicii şi mecanismele acestora.