Dreptul la o copilarie fericita!

Aceasta este prima strategie care vizează toţi copiii României, aflaţi pe teritoriul României sau aflaţi în străinătate, precum şi copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul României, copiii refugiaţi şi copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României, în situaţii de urgenţă.
Prin ea se urmăreşte realizarea cât mai plenară a drepturilor copiilor şi conştientizarea primordialităţii acestora în toate acţiunile societăţii. De aceea, Strategia doreşte să reglementeze aspecte care ţin de drepturile copiilor în general, dar şi de egalizarea şanselor pentru realizarea acestor drepturi pentru grupuri vulnerabile de copii şi tineri care necesită o atenţie sporită:
- Copiii aflaţi la risc de separare de părinţi. Din acest grup fac parte şi copiii din familii aflate în situaţie de criză (de ex: calamităţi naturale, lipsa unei locuinţe, pierderea veniturilor) pentru care modalitatea de intervenţie trebuie să fie rapidă.
Pentru aceşti copii, planul de servicii va trebui să cuprindă şi măsuri imediate care, deocamdată, nu sunt expres prevăzute în lege, de natură să susţină familia până la punerea în drepturi şi ieşirea din situaţia care a generat criza.
- Copiii separaţi de părinţi. Pentru copiii aflaţi în plasament la o persoană sau familie, la asistent maternal sau într-un serviciu rezidenţial, planul individualizat de protecţie trebuie să aibă drept finalitate o soluţie cu caracter permanent: reintegrarea în familie, adopţia naţională sau integrarea socioprofesională. Copii separaţi de părinţi sunt şi copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Pentru unii dintre aceştia situaţia separării de părinţi este cu atât mai gravă cu cât sunt lăsaţi în grija unor membri ai familiei extinse sau a unor cunoştinţe de familie, nenominalizate ca reprezentanţi legali ai copiilor, fapt care conduce la imposibilitatea, pentru aceşti copii, de a beneficia de drepturile care li se cuvin, potrivit legii, sau la intrarea lor, ca unică alternativă, în sistemul de protecţie specială.
- Copiii părăsiţi în unităţi sanitare. Pentru copiii nou născuţi sănătoşi sau cu diferite dizabilităţi, dar şi pentru copiii de diferite vârste, părăsiţi în diferite unităţi sanitare, trebuie să se dispună plasamentul în regim de urgenţă în termen de 6 zile de la constatarea părăsirii acestuia, dacă starea de sănătate o permite.
- Tinerii beneficiari ai unei măsuri de protecţie. Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale,beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la 2 ani, de protecţie specială, în scopul facilitării integrării sale sociale.
- Copiii abuzaţi, neglijaţi sau supuşi exploatării. Abuzul, neglijarea şi
exploatarea sunt forme de rele tratamente produse de către părinţi sau orice altă persoană aflată în poziţie de răspundere, putere sau în relaţie de încredere cu copilul, care produc vătămare actuală sau potenţială asupra sănătăţii acestuia şi îi pun în pericol viaţa, dezvoltarea şi demnitatea. În această categorie sunt incluşi şi copiii traficaţi, exploataţi prin muncă, exploataţi sexual în scopuri comerciale, copiii expuşi migraţiei ilegale, copiii neacompaniaţi aflaţi pe teritoriul altor state, copiii repatriaţi, copiii refugiaţi.
Copiii străzii sunt incluşi, de asemenea, în această categorie. Din acest grup fac parte copiii care trăiesc şi/sau muncesc pe stradă, împreună sau nu cu familia lor, respectiv:
a) copiii străzii - cei care trăiesc permanent în stradă şi nu întreţin nici un fel de legături cu familia;
b) copii în stradă – cei care se află circumstanţial în stradă şi care păstrează legături ocazionale cu familia;
c) copii pe stradă – cei care se află permanent pe stradă trimişi de familie pentru a câştiga bani prin diverse munci, cerşit sau mici furturi;
d) familii cu copii în stradă.
- Copiii delincvenţi (copiii în conflict cu legea). Din acest grup fac parte atât copiii care au săvârşit o faptă penală dar nu răspund penal, cât şi cei care răspund penal. Astfel, copiii care nu răspund penal sunt cei care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi cei cu vârsta între 14 şi 16 ani dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta fără discernământ; copiii care răspund penal sunt cei care au vârsta între 14 şi 16 ani dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta cu discernământ şi cei care au împlinit vârsta de 16 ani.
- Copiii cu dizabilităţi, infectaţi HIV/bolnavi SIDA şi boli cronice grave. Din acest grup fac parte copiii încadraţi într-un grad de handicap, copiii din învăţământul special şi cei integraţi în învăţământul de masă, copiii infectaţi HIV sau bolnavi SIDA, precum şi cei cu boli cronice grave (de exemplu cancer).
Abordarea acestui grup de copii se bazează pe Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii aprobate în anul 2001 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
- Copiii cu tulburări de comportament. În contextul actual, acest grup de copii se află la risc de a fi separaţi de familie şi, uneori, de a fi integraţi în învăţământul special din cauza lipsei de servicii adecvate în toate cele trei sisteme cu care aceştia interferează, respectiv sănătate, educaţie şi protecţia copilului. Prezenta strategie are în vedere şi ameliorarea în fapt a situaţiei reale a acestei categorii de copii.
- Copiii aparţinând minorităţilor etnice. Din cadrul acestui grup, se va acorda o atenţie sporită copiilor din comunitatea rromă.
Strategia se adresează şi părinţilor, atât în calitate de beneficiari direcţi ai serviciilor sociale, alături de copii, cât şi în vederea responsabilizării lor în creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii. Totodată, Strategia are în vedere profesioniştii care interacţionează cu copiii, precum şi comunitatea locală.